Marea...

Marea este locul unde numai oamenii goliti de orice fel de sentimente au voie...merg agale pe malul ei...incerc sa imi alin durerea din sufletul meu...durerea de a nu fi langa mine, indiferenta ta, nepasarea...

Ridic usor capul si te zaresc...un amalgam de sentimente ma cuprind...furie,tristete,URA,IUBIRE...Te indrepti spre mine agale, ca si cum intalnirea cu mine ar fi una nedorita de tine. Nu mai pot suporta distanta de cativa pasi dintre noi si incep sa fug spre tine...iti sar in brate de parca nu te-as fi vazut de cateva luni. In momentul in care iti inconjori bratele peste mijlocul meu simt cum sunt protejata si iubita iar nimeni din lume nu mi-ar putea face rau. Imi las incet capul pe pieptul tau si ascult cum inima ta bate tic-tac in ritmul iubirii noastre...Sarutul tau imi provoaca fiori de placere, iar mana ta aluneca usor pe fundul meu...

Imi spui ca trebuie sa pleci..asa faci mereu. Desi in fata ta par puternica, sufletul meu nu este...Ajung acasa si incep sa rememorez clipele petrecute pe plaja...pe nisipul fin si auriu...amintirea saruturilor tale. a atingerilor imi provoaca aceiasi fiori de placere...mana mea aluneca usor pe fund, apoi in buzunar...gasesc un biletel :"Maine in acelasi loc,la aceasi ora"

Fericita, incep sa scriu proze, versuri, ce-mi imaginez pe moment: "TE IUBESC cum soarele iubeste cerul, te doresc cum florile iubesc apa, te ador cum doresc albinele mierea, mai pe scurt esti viata mea si nu pot trai fara tine, fara atingerile tale, sunt dependenta de tine ca de oxigen, fara el pot trai dar fara tine nu..."

Dimineata se iveste iar razele calde ale soarelui imi mangaie fata. Sar din pat si fug spre locul nostru..sunt atat de euforica si de incantata...de fapt nici nu stiu cum sa descriu in cuvinte ce simt. Te zaresc...insa erai cu altcineva...saruturile si atingerile ce erau pentru mine acum i le daruiai ei...Acele cateva clipe au fost de ajuns sa-mi distruga ultima umbra a sufletului ce-mi ramasese...in locul ei a ramas o durere imensa,enorma.

Usor, trupul incepe sa-mi amorteasca, durerea este prea intensa pentru a fi suportata...Sufletul meu se inalta spre cer iar trupul meu vlaguit este purtat de valurile marii intr-o excursie nemaintalnita...totul contepland superbul apus rosu sangeriu ce il picta natura...