Fragmente de ganduri...

Esti tu.Inconjurata de PRIETENI, cunostiinte,persoane ce le iubesti.Ai o viata perfecta.Perfecta in perfectul sens al cuvantului.Esti fericita iar asta se citeste in privirea si comportamentul tau.Totusi e totul prea perfect.Viata este de fapt un trandafir rosu frumos in ai carui spini te poti intepa foarte usor...Nu poti fi perfecta ca persoana.Nu exista perfectiunea in asa ceva.O singura greseala, doar cateva secunde distrug ceea ce a fost cladit in ani intregi.Totul devine o jungla cu nisipuri miscatoare.Un singur pas gresit si iti vezi sfarsitul cu ochii.

Gresesti.Una imensa.Colosala..Pasul gresit l-ai facut ranind cele mai apropiate persoane tie.Deja nisipul incepe sa te inghita.Regretele te coplesesc,te sufoca,te asfixiaza...Vezi persoane ce te privesc cum te scufunzi...le ceri ajutorul iar ele iti intorc spatele.Deja te-au etichetat.Esti o tradatoare.Incet te lasi prada disperarii iar tu te scufunzi din ce in ce mai mult..

Te trezesti.Esti pe un pat de spital cu o multime de tuburi legate prin ace si perfuzii de corpul tau.In fata ta se afla cel pe care l-ai ranit.Tot ce sa intamplat revine ca un cutit cu doua taisuri.Te priveste cu ochii lui albastri iar tu in ai lui incercand sa iti retii lacrimile ce se formeaza.Te salvase.Te ajutase sa te ridici din noroiul in care intrasei.Dintre toti tocmai el te ajutase...

Lucrurile au intrat in ritmul lor normal iar tu ai revenit la viata ta, regretele ramanand in urma.Timpul a sters majoritatea urmelor insa nu le-a putut face pierdute..Acum viata a capatat un nou sens care trebuie pretuit la fel de mult ca petalele unei flori gingase.Sfarsitul ei este undeva departe,dar pana atunci mai sunt o multime de lucruri frumoase de incercat...